Conform datelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, nivelul nostru de sănătate depinde, în proporţie de 25-30%, de starea mediului înconjurător.
Organizaţia Green Peace, care a efectuat un studiu în India, a descoperit că, intelectual, copiii se dezvoltă mai lent în regiunile agricole unde pesticidele se aplică intens. Copii din şase regiuni de risc au fost supuşi cercetărilor medicale. Rezultatele au fost comparate cu datele obţinute în urma investigării medicale a copiilor de aceeaşi vîrstă, din zone neafectate de pesticide. Concluzia: copiii între 4 şi 5 ani din locurile "curate" depăşeau cu 87% nivelul intelectual al celor din celelalte regiuni, iar cei între 9 şi 13 ani, cu 85%. Studii ale Ministerului Mediului şi Direcţiei pentru Sănătate Publică din România, fără intenţia de a induce panica, au arătat că ne facem remarcaţi prin depăşirea cîtorva norme ale poluării.
Plumbul de pe masă . Pe probe de alimente de origine animală şi vegetală din mai multe zone (Olt, Braşov, Giurgiu, Ialomiţa, Teleorman, Mehedinţi şi Bucureşti) s-au determinat metale cu potenţial toxic (plumb, cupru, zinc), pesticide, nitriţi şi nitraţi. Plumbul deţine majoritatea. Apele moarte. În cursul anului 2000, 55% din apele curgătoare erau declarate hrănitoare, în timp ce 10,6% se încadrau în categoria celor în care fauna piscicolă nu se poate dezvolta. Situaţii critice se înregistrau în bazinele Prut, Ialomiţa şi Vedea. Spaţiul-beton. Normele internaţionale prevăd minimum 12 m2 de spaţiu verde pe cap de locuitor. Unui bucureştean îi revin între 5 şi 6 m2. Statistic, 60 cm2 de verdeaţă este spaţiul disponibil unui locuitor din zona sectorului 6. Dacă în 1989 în Capitală erau 34,7 milioane de m2 de
spaţii verzi, pînă în prezent suprafaţa s-a înjumătăţit (sub 17 milioane). La nivel naţional, suprafeţele de verdeaţă au ajuns de la 221 km2 în 1990, la mai puţin de 195 în ur
