Îmbrăţişare franco-germană După cutremurul din Franţa şi Olanda, liderii celor două ţări au anunţat că doresc "măsuri de sporire a popularităţii ideii europene". Cîte ţări candidate va mai "îmbrăţişa" UE nu se mai ştie însă... După ce s-a mai aşezat praful provocat de detonarea bombei plebiscitelor din Franţa şi Olanda, e necesară o reevaluare a poziţiei în care se regăsesc România şi alte state candidate la integrarea în organizaţia celor 25. Refuzul Tratatului constituţional, care ar fi urmat să facă mai lesne guvernabilă UE, s-a soldat în vestul Europei cu o intensificare a cererilor de oprire a cooptării de noi state membre. E evident că extinderea UE va fi, dacă nu oprită, cel puţin masiv frînată. Reverberaţiile seismului politic declanşat în vestul continentului de respingerea Constituţiei în Franţa şi Olanda s-au resimţit săptămîna trecută, între altele, în morga cu care comisarul pentru extindere, Olli Rehn, s-a grăbit să anunţe că va remite Bucureştiului şi Sofiei "scrisori de avertisment privind neîndeplinirea criteriilor de aderare". "În România şi Bulgaria" - nota la rîndul său analistul francez Pierre Glachant, citat de Agenţia France Presse - "se ştie că europenii nu vor face daruri, dacă românii şi bulgarii comit vreo greşeală în pregătirile lor finale" (după cum s-a exprimat un diplomat european). Iar Olli Rehn a ţinut să precizeze că "este evidentă completarea, încă de pe acum, a calendarului extinderii". Rehn nu pare să facă altceva decît să reacţioneze la crescîndul euroscepticism manifestat în vestul continentului. E inutil de subliniat că multe ţări din estul şi sud-estul Europei continuă să bată insistent la porţile UE. Ar dori să adere cît mai rapid nu doar Croaţia (a cărei cerere a fost "îngheţată" din pricina neextrăderii generalului Gotovina, căutat de Curtea Penală Internaţională de la Haga pentru Crime de Război în fosta Iugoslavie)