Francezii au reusit, o data in plus, sa surprinda Europa. Natiunea aflata, in mod traditional, in avangarda constructiei europene a votat duminica intr-o proportie covirsitoare impotriva Constitutiei Europene. 54,87% din francezii cu drept de vot au raspuns „nu“ la intrebarea „Aprobati proiectul de lege care permite ratificarea tratatului pentru Constitutia Europei?“, si numai 45,13% au raspuns „da“. 84 de departamente (18 regiuni) din cele 100 cite numara Franta s-au pronuntat in defavoarea Constitutiei europene. Cu exceptia partidelor si liderilor politici francezi care au militat pentru „nu“ (sub sloganul usor ridicol „Un non pour l’avenir“, „Un nu pentru viitor“), responsabilii politici europeni nu si-au ascuns stupoarea, desi sondajele de opinie date publicitatii saptamina trecuta anticipasera, si inca destul de exact, rezultatele referendumului din 29 mai. Rezultatul inregistrat duminica este cu atit mai semnificativ cu cit participarea a fost extrem de ridicata: sapte din zece francezi si-au exprimat parerea, proportie similara cu cea inregistrata la referendumul privind tratatul de la Maastricht, din septembrie 1992.
Dincolo de incertitudinile legate de viitorul institutional al Europei – deja, spiritul traditional anti-american francez s-a gindit cu preocupare la satisfactia provocata la Casa Alba de esecul european de duminica – spiritele in Romania s-au incins mai degraba in perspectiva unor eventuale repercusiuni ale acestui esec asupra calendarului de aderare. Institutiile statului si partidele s-au grabit, de aceea, sa dea comunicate linistitoare. La fel, reprezentantii europeni. Tratatul de aderare si Tratatul privind Constitutia pentru Europa sint, juridic vorbind, doua acte distincte.
Cineva insa in Romania a exploatat altfel momentul si a prins din zbor „spiritul“ lui „nu“ pentru viitor, celebrat cu un entuziasm greu de descris de
