Ne mai intereseaza pe noi, romanii, acum, prin ce imprejurari au trecut polonezii in anii 1980-1981? Sau ce batalii au avut de dat Germania, Suedia, Finlanda, Grecia, China, Japonia, inainte de schimbarea lumii, in 1989, pentru a iesi din capcanele imprejurarilor nefavorabile sau pentru a-si valorifica imprejurarile favorabile? Desigur, ne intereseaza.
Fiindca toate aceste tari, in etape diferite, au avut de facut fata unor provocari in mare parte asemanatoare celor cu care ne confruntam noi, astazi. Evenimentele din aceste tari, din ani deja trecuti, sunt lectii de istorie traita. Lectii ce merita sa fie recapitulate si aprofundate. Luand in seama avertismentul dat de Toffler tarilor ce ignora invatamintele istoriei.
Ele sunt condamnate sa retraiasca drame pe care, cu mai multa luare aminte la esecurile sau la izbanzile altora, le-ar fi putut evita.
Lectia poloneza, de acum aproape un sfert de veac, este demna de o atentie aparte. Pentru ca atunci, in Polonia, a fost scrisa prefata marii carti ce avea sa cuprinda tulburatoarele transformari din 1989. Cu aproape un deceniu inainte.
Pe marea tabla de sah a lumii, in plin razboi rece, Polonia nu se numara intre marii jucatori geostrategici. Avea totusi o pozitie ce nu era deloc lipsita de importanta.
Iar dupa evenimentele de la Gdansk, din 1980, cand omului celui mai puternic om din tara, seful comunist Edward Gierek, i-au dat sah-mat lucratorii revoltati din cauza salariilor neindestulatoare, miscarile politice, sociale si economice din tara vecina au inceput sa fie comentate pe larg de presa de pe intreaga planeta. Numai presa din Romania n-a suflat o vorba despre evenimentele din Polonia.
Lumea devenise grabita. Nu mai era timp de asteptare. Tablourile se schimbau uluitor de repede. Nu si in tarile socialiste, insa, unde cu deosebire dupa 1970, s
