Valoarea globala a afacerilor cu drepturi de autor se ridica, numai in 2004, la 50 de miliarde de dolari. Ceea ce spune totul despre ponderea pe care o au (sau ar trebui sa o aiba) in viata unei societati drepturile intelectuale. Cu toate acestea, in Romania afacerile cu drepturi de autor inseamna, mai degraba, afaceri cu incalcarea drepturilor de autor. Uneori cu o seninatate ce frizeaza nesimtirea
Un aspect flagrant al incalcarii drepturilor intelectuale ar fi pirateria muzicala. Dar, fiind o infractiune care tine mai degraba de evaziunea fiscala, ne multumim doar sa o semnalam. Ne vom ocupa, in schimb, de una dintre cele mai frecvente si, in acelasi timp, mai abjecte forme ale furtului intelectual: plagiatul. E atat de frecvent incat pare ca a intrat in firea lucrurilor.
Ca scuipatul pe strada, ragaitul in public sau furtul din buzunare. Caci avem si noi - nu-i asa? - normalitatea noastra.
Nici "greii" nu se pot abtine
Emblematic si, in acelasi timp, in voga este cazul unei melodii asimilate gresit cu manelele doar pentru ca e interpretata de Adi de la Valcea: "Suparat...". In realitate, e o melodie sarbeasca de prin anii ’70, apartinand lui Jasmin Stavros si intitulata "Umoran". Melodia a fost copiata nota cu nota, i s-a adaptat un text romanesc (nu prea rau) si s-a consacrat ca hit romanesc suta la suta.
Si, uite asa, ceea ce in varianta Jasmin Stavros era "Umoran sam, priateliu, umoran!" a devenit, in gura lui Adi de la Valcea, "Suparat sunt, Doamne, iarasi, suparat!".
Dar ce sa ne mai miram de Adi de la Valcea, cand show-biz-ul romanesc geme de cazuri similare! Daca aruncam o privire pe site-ul www.muzicabuna.ro, vom constata ca plagiatul este mai mult decat un trend, e o moda.
Si nu-i caracterizeaza doar pe cei neinsemnati in ierarhia valorilor (Costi Ionita, Candy, Laguna, Deea, Cata
