Socul resimtit in Europa dupa respingerea de catre electoratul din Franta a Constitutiei Ue a fost prevazut de multi. Fostul presedinte al Comisiei Europene, Romano Prodi, spunea ca un eventual Nu in Franta va insemna "sfarsitul Europei".
Nu va fi sfarsitul Europei, ci mai degraba al modului functionaresc de a face politica. Periodic, democratia intra in criza - de crestere sau descrestere (degenerescenta). Degeaba au avertizat unii politologi si teoreticieni ai democratiei cu privire la aceste fenomene, nu au fost luati in serios. Politicianul pragmatic, birocratul utilitarist si afaceristul materialist nu au timp, chef si nici capacitatea de a intelege mesajele prea subtile ale savantilor politici si expertilor in democratizare, care semnaleaza de multa vreme deficitul de reprezentare din democratiile consolidate. In schimb, cand vin iar alegerile si referendumurile, toti incearca sa dea atentie acestor avertismente. Apoi, uita. Pana la viitoarele alegeri. Insa nu va mai exista un al doilea referendum pentru Constitutia europeana. Cel putin daca dam crezare declaratiilor oficiale.
Ca si in perioada interbelica, valul de critici si revarsarea de neincredere fata de democratia europeana vin dinspre extrema stanga si extrema dreapta. Cand extremele au sprijin din partea majoritatii, ceva este in neregula cu restul spectrului politic. Cei orbiti de studiul particularismelor politice spun ca votul recent din Franta a sanctionat clasa politica, elita politica din acea tara. Cand vor veni raspunsurile de Nu si din alte tari, ce vor mai sanctiona? De fapt, votul din Franta semnaleaza o criza europeana. Francezii sunt mai carcotasi si mai resentimentari decat alti europeni (din acest punct de vedere, seamana cu romanii). Daca lucrurile nu mergeau bine in Franta sau daca orizontul de asteptare al cetatenilor era prea pretentios, exista posibilitatea unei con
