Concertul dedicat sinistratilor banateni s-a transformat intr-o sarbatoare.
22 Mai 2005. O seara de primavara se transforma in sarbatoare. Trupa Phoenix concerteaza la Bucuresti, in sprijinul sinistratilor banateni. Mii de oameni asteapta cu emotie aparitia celei mai iubite trupe din Romania, ale carei concerte sunt foarte rare. Dar acum au venit. Fani incaruntiti ai formatiei, care i-au prins la inceputul anilor 70, cand Phoenix umplea stadioane si reprezenta un adevarat fenomen, alaturi de adolescenti emotionati aflati la primul concert, au primit cu ovatii aparitia celor patru membri ai formulei de aur: Ioji Kappl, Mircea Baniciu, Tandarica si Nicu Covaci. Alaturi de ei s-au aflat mai vechiul lor camarad, exuberantul violonist german Mani Neumann si o noua "achizitie", tanarul chitarist Cristi Gram. Bucuria revederii a fost mare pentru publicul bucurestean: inca de la a doua piesa, Timisoara, sala s-a ridicat in picioare, iar la urmatoarea, Vremuri, cei mai tineri au navalit in fata scenei, pentru a fi mai aproape de muzicienii indragiti. Chiar daca Baniciu mai sare cate-un vers, vocea lui Covaci e din cand in cand ragusita, iar sonorizarea nu se ridica la nivelul trupei (este inadmisibil ca la un asemenea nivel, artistilor sa nu li se permita probe de sunet inainte de concert!), Phoenix ofera un show rock viguros, de cea mai buna calitate. In jurul muzicii lor se creeaza o forfota, o stare anume, un spirit arhaic insufleteste parca atmosfera, care porneste de pe scena, dar apartine in egala masura si publicului. Pustiul care agita o pancarta deasupra capului are dreptate. "Legenda continua", scrie cu litere de-o schioapa pe afisul lui, deasupra fotografiilor cu preferatii sai.
Nicu Covaci
"Am vazut pe ecranul televizorului
ce a mai ramas din satul parintilor tatalui meu.
Varful unui indicator pe care scria Foeni"
