Un mare semn de intrebare staruie asupra modului cum s-au desfasurat licitatiile de la care au fost excluse doua firme ce au prezentat oferte superioare celor care au pus mana pe finantari SAPARD. O parte a intentiilor pozitive sunt legate de Programul National pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala.

Cum se fofileaza unele proiecte

Cel putin din punct de vedere teoretic, totul suna ideal. Vin banii de la UE ca sa scoatem si noi capul in lume. Insa, in anumite cazuri, bunele intentii duc spre cu totul altceva. SAPARD devine un instrument de imbogatire, in defavoarea imaginii Romaniei la nivel european, dar si a bugetului national si local din care este acoperit un anumit procent al lucrarilor contractate.

Pentru a prinde un proiect finantat de SAPARD si pentru care nu exista certitudinea obtinerii prin licitatii corecte, se pune uneori in practica un intreg aparat al eludarii normelor legale. Un prim pas tine de formularea caietului de sarcini.

Pentru cei care nu sunt obisnuiti cu terminologia de rigoare, este vorba de un document gros cat o caramida, care contine in mod explicit ceea ce se asteapta de la potentialii castigatori ai licitatiei. De la situatia financiara si pana la personalul calificat, totul este cuprins in actul respectiv.

Numai ca, atunci cand exista si doritori de contracte grase si prea putin puse la punct din punct de vedere profesional, daca exista "bunavointa" din partea factorilor de decizie, caietul de sarcini va fi suficient de ambiguu, pentru a lasa spatiu de manevra.

Adica, o parte a cerintelor vor fi formulate de asa maniera, incat sa nu poata fi intelese, motiv suficient pentru scoaterea din competitie a unor candidati care ameninta sa puna mana pe contract fara a-si mai bate capul si cu alte probleme