Respingerea de catre francezi si olandezi a proiectului Constitutiei Europene a determinat scaderea intrarilor de valuta pe piata de valori de la Bucuresti
Anul trecut, sarbatoream ca Romania obtinuse statutul de economie de piata functionala, fiind insa constienti de rolul extrem de important pe care l-au avut in acest rezultat concesiile de ordin politic. „Nu"-ul francez de saptamina trecuta a semnalat sfirsitul clementei europene in privinta performantelor statelor candidate.
Astfel, saptamina trecuta, o data cu spatele francezilor, am vazut si o retragere masiva a banilor pe care investitorii, straini sau romani ii jucasera la bursa bucuresteana in perspectiva apropiatei si inerentei aderari.
Impozitul mic nu a avut nimic de spus. Investitorii au fost bulversati de corectiile de amploare din primele doua zile, multi acceptind sa renunte la actiuni desi le achizitionasera mai scump, si s-au confruntat apoi cu ultimele bilbe ale autoritatilor privind impozitarea pe piata de capital.
Daca pastrarea, fie si temporara, a impozitului de 1a pe profitul rezultat din vinzarea actiunilor poate fi considerata o veste buna, volatilitatea in crestere a facut si victime.
Investitorii fara experienta au vindut marti, de pilda, actiuni Rompetrol Rafinare chiar si la 665 lei, desi o regula de aur a bursei spune ca o corectie brusca e urmata invariabil de o revenire la fel de spectaculoasa.
In numai trei zile (marti-joi), in cazul actiunilor Rompetrol Rafinare s-a consemnat o volatilitate de peste 20%, cotatiile urcind spre finalul intervalului din nou peste 800 lei, aproape de nivelul de la care isi incepusera coborirea in momentul arestarii presedintelui grupului Rompetrol, Dinu Patriciu.
Un semnal ingrijorator este dat de scaderea lichiditatii la bursa, zilnic doar 10-12 societati reusind sa treac