Romanii s-au trezit, fara voia lor, actori cu rol secundar intr-o piesa jucata la mii de kilometri distanta. Lupta pentru adoptarea Constitutiei Europene, care se anunta ca o disputa de idei si principii, a coborat la nivelul strazii si a ajuns sa ne implice direct.
Oficialii de la Bruxelles si din capitalele europene incearca sa nu se arate descurajati. Insa e clar pentru toata lumea ca votul francezilor si al olandezilor le-a dat dureri de cap.
Dupa ani de zile in care nimeni nu i-a intrebat cum vad viitorul, cetatenii a doua dintre cele mai entuziaste state membre au decis ca e momentul sa apese putin pe franele trenului cu 25 de vagoane al Uniunii Europene.
A fost, evident, si un vot anti-guvernamental, insa nemultumirile legate de somaj, imigratia scapata de sub control, cresterea economica modesta ori planificatele reduceri de drepturi pentru angajati au o legatura directa si cu politicile europene.
Mai rau, o buna parte a alegatorilor au pus semnul egal intre Constitutie si extinderea UE si au vrut, astfel, sa spuna nu tarilor care asteapta la usa Uniunii.
Reactia cea mai dura a fost legata de posibila aderare a Turciei, insa si integrarea noastra si a bulgarilor are o parte din "vina". Romania este vazuta de multi ca un nou izvor de probleme intr-o Uniune si asa pusa sub semnul intrebarii. Astfel incat data de 1 ianuarie 2007 ca inceput al statutului nostru de membru in clubul european e din ce in ce mai improbabila.
Asta in ciuda declaratiilor incurajatoare ale unor inalti oficiali de la Bruxelles. Olli Rehn, comisarul european pentru extindere, a cerut statelor UE sa respecte tratatele de aderare semnate cu Romania si Bulgaria si sa inceapa negocierile de aderare cu Turcia. "Provin dintr-o cultura unde cuvantul dat si intelegerile sunt respectate", a declarat el.
Altii sunt chiar si mai o
