- Istoric - nr. 111 / 8 Iunie, 2005 In ciuda unor atitudini interpretative, unele colorate contradictoriu, Miron Romanul, mitropolit al Transilvaniei (1874-1898), ramane un reper pilduitor in lupta impotriva deznationalizarii romanilor din Transilvania in timpul dualismului austro-ungar. Elie Miron Cristea, secretar mitropolitan, a publicat in 1898 o monografie, "Archiepiscopul si mitropolitul dr. Miron Romanul. Date adunate si editate de Ilie Dinurseni". De atunci si pana astazi, s-a scris putin si nesistematic despre proeminenta figura a Bisericii neamului, exceptand cartea mitro politului Antonie Plamadeala, "Lupta impotriva deznationalizarii romanilor din Transilvania in timpul dualismului austro-ungar, in vremea lui Miron Romanul, 1874-1898, dupa acte, documente si corespondente", Sibiu, 1986. Departe de noi intentia de a rezuma simplist surse documentare. Am simtit nevoia sa aducem in prezentul nostru evenimente dramatice din istoria moderna a Transilvaniei, unele au sens de raze calauzitoare in hatisul de "teorii" si incercari de autonomizare teritoriala sub masca unor "concepte" moderne europene. Nascut intr-o localitate bihoreana, in anul 1828, cu nume de botez, parca predestinat, Moise, viitorul mitropolit a fost un om cu inalte si temeinice studii pe vremea aceea, gimnaziale la Beius, filozofice la Oradea si teologice la Arad. La varsta de 27 de ani a fost tuns intru monahism, primind al doilea botez. A colaborat la cunoscutele publicatii romanesti din Ardeal, intretinand vie constiinta unitatii de limba si neam. In 1869 a fost ales deputat dietal si apoi a fost numit inspector general scolar in judetul Caras-Severin, astfel a cunoscut situatia invatamantului in limba romana in perioada dualismului, cand s-a inasprit politica de maghiarizare a poporului roman din Transilvania. In 1871 a fost inaltat la rangul de arhimandrit, iar dupa doi ani ajunge ep