Ajuns la redactie, mi-am aruncat o „lentila“ peste textul Adinei. Vazindu-l, am hotarit sa incep astfel: „M-am dus la Bookarest inca de miercuri, prima zi de tirg, cu colega mea de redactie, Adina.“
- Obiectualizarea cartii
in 2005, cartea nu mai este ce a fost pe vremuri – un obiect adesea urit, dar rivnit pentru ca rar. in 2005, cartea a devenit un obiect de consum, aratos, seducator. Astazi, nu numele autorului este primul care atrage cititorul, de pe suprafata indiferenta a copertei si deasupra unui titlu indiferent. Coperta si titlul fac impreuna cu ochiul unui cititor care ramine sa descopere si, poate, sa uite, mai tirziu, numele autorului. Asa stind lucrurile, piata editoriala se imparte in doua: edituri care tin la obiectul carte si edituri care nu tin la el. Din prima categorie, edituri ca EST, Idea, Humanitas, Polirom, Anastasia, intr-o anumita masura Paralela 45, Pandora M, All s-au integrat societatii spectacolului.
Pe de alta parte, exista o editura care, cu buna stiinta, deruteaza cititorul: Antet. Aici, Spinoza sta alaturi de Garaudy si Hannah Arendt, de titluri gen Marile conjuratii mondiale. Cartile arata jalnic. Ce vrea sa ne spuna editura Antet? Ca mizeaza pe faptul ca multi cititori prosti se cred destepti, in mintile lor fiind loc, chipurile, de o mixtura teoretica indigesta. OK, ne-am prins. Asteptam Opere complete de Heidegger intre coperte tipatoare, cu pagini din hirtie de impachetat si cu o prefata de Pavel Corut.
Din punctul de vedere al ofertei, insa, merita sa remarcam faptul ca numai doua edituri, Polirom si Paralela 45, au o productie de carte la nivel occidental, cantitativ si calitativ. Humanitas scoate destul de putine titluri noi, dar isi are vedetele sale incontestabile. Editura Idea s-a profilat pe gindire franco-germana si eseu „de stinga“. Dintre editurile mai putin vizibile, Curtea Veche,
