- Istoric - nr. 112 / 9 Iunie, 2005 Mitropolitul era un barbat al faptelor. In 1879, a protestat la Viena, in audienta la imparatul Francisc Iosif I, impotriva legii propuse si votate in Dieta de la Budapesta, prin care se prevedea introducerea limbii maghiare, ca limba obligatorie, "in toate scolile poporale". Acest act de curaj transilvanean a avut ecouri neasteptate, reusind sa modifice o anumita opinie oficiala vieneza despre romani. In ceea ce-l priveste pe mitropolit, acesta, din acuzat de maghiarofilie, devine un reper pentru continuarea luptei romanilor impotriva maghiarizarii. Un cunoscut si permanent critic al sau, Vicentiu Babes, scria: "In Viena, din partea mai multora, am fost intrebat asupra persoanei tale. Domnii cei ce privesc cu atentiune cele ce se petrec pe la noi nu-si stiu explica cum tu, creatiunea atotpotintilor maghiari, cutezasi a le face afront intr-o cauza atat de scumpa animei lor maghiare! Fireste ca eu nu le-am ramas dator cu deslusirile ei - trebuie sa-ti spun - acum oamenii incep a prinde alte idei despre noi". Proiectul unei asemenea legi aparuse in presa maghiara: introducerea limbii maghiare in mod obligatoriu in "scolile populare nemaghiare", viza direct accelerarea procesului de maghiarizare. Cel care a prezentat textul legii nu a fost altul decat Ágoston Trefort, ministrul Instructiunii si Cultelor, cu titlul: "Despre obligatia de a invata limba maghiara in institutele poporale de instructiune", in Camera budapestana, la 11 martie 1879, impreuna cu Motivarea si Procedura de aplicare a legii. Cu cinism, draconicul ministru amintea ca legea din 1868, care prevedea "egala indreptatire a nationalitatilor la limba si cultura lor, nu s-a ingrijit destul de invatarea limbii maghiare in scolile populare". Guvernul maghiar s-a dovedit de o "clementa crestina", dand ragaz invatatorilor romani sa invete in trei luni limba maghiara, inc