Este ravnit de ospicii si puscarii dar libertatea de care se bucura il ajuta sa faca el viata politica asemanatoare unui ospiciu ori unei puscarii. Nostalgiile unora pentru groapa de gunoi a istoriei continua sa-l trimita in parlament, institutie pe care el a reusit sa o transforme intr-un circ al carui unic rol este sa-i asigure imunitate.
Are mainile incaltate in Rolexuri de aur, fiindca, vezi Doamne, catusele de otel sunt prea dure pentru incheieturile sale. E carat in masini de lux, cand singurele mijloace de transport pentru care se califica sunt camasa de forta si zeghea.
Vehicule de mare tonaj circula inca pe darele lasate in urma de aceasta taratoare. E un carosabil de o trainicie pe care nici macar o firma ca Bechtel nu o poate garanta. Pe vremea dictaturii si a sotului ei, Nicolae, construise intre propriul barlog si Cartierul Primaverii un soi de autostrada particulara, mai trainica decat linia Maginot.
Osanalele ridicate dictaturii de aceasta inflamata limba de pantofi se dovedesc si azi o investitie mai insemnata decat 15 ani petrecuti in puscariile comuniste.
Pentru a proba ca ipochimenul a facut si politie politica, oameni seriosi si-au pierdut vremea si sanatatea cotrobaind prin arhivele atat de partiale – si astazi, si maine, mereu! – ce au fost puse la dispozitia unei institutii aproape imaginare de catre o alta, pare-se eterna.
De fapt, tot ce trebuia intreprins spre a dovedi ca bataitul a practicat politie politica ar fi fost fotocopierea colectiei acelei fituici saptamanale in care a tunat si turnat impotriva "dusmanilor poporului" cum numai seful sau de barlog mai era capabil sa o faca.
"Anti" – cand bea sprit, "filo" – cand consuma halucinogene, acest maldar de nerusinare isi trage peste burta-i de arama ba izmana mortii, ba camasi de matase cu imprimeuri talmudice.
@N