Cine s-o fi jucand de-a Popa-Prostul cu soarta oamenilor? Cum ajung cartile cu destinul unor oameni in mana Vietii, cum ajung cartile cu destinul altora in mana Mortii?
de FLORIN CONDURATEANU Sa nu-i fie de deochi de viata!
Barfa ca-l insala iubita l-a salvat pe un barbat din stransoarea mortii, o iahnie de fasole in conserva l-a imbrancit insa pe un mosnegut, aparut din intamplare la locul dezastrului, in negura mortii. Ploua in tampenie de o zi si apa s-a strans in spatele unei stanci in miez de munte, mai sus de Barajul Vidraru. Cand stanca n-a mai fost in stare sa zagazuiasca apa, puhoiul s-a bulucit la vale si a lovit ca o turma de bivoli in tot ce-i iesea in fata. Izbitura apei a sters de pe fata pamantului o cabana unde dormeau 14 muncitori forestieri.
Cabana nu era o insailare a sase barne si opt cuie, era o constructie solida, dar ea pur si simplu s-a pulverizat, apele despletite izbisera. Cand am ajuns in poiana unde acum totul era rascolit de furtuna, din cabana nu mai ramasesera decat doua trepte de la intrare. Pe ramasita de scara plangea un catel. Cainele ce-i intovarasea pe muncitori. Neamurile muncitorilor aflasera vestea prapadului. Rascoleau cu mainile malul, crengile, pietrele. Unde zaceau trupurile muncitorilor ucisi in somn de apa? Un vanticel prevestea ca vremea se drege, furtuna isi terminase isteria dupa ce aruncase la zeci de metri ditamai buldozerul si proptise o bucata de acoperis in niste pomi.
Vanticelul flutura pe o creanga jumatate dintr-un maiou si rasfoia in batjocura un dosar innoroiat, unde erau prinse foile cu prezenta muncitorilor pe zile de munca. Gheorghe scapase, ii venise din vale zvonul ca ibovnica-l insala si a plecat turbat s-o prinda in pat cu altul. Asa ca prabusirea apelor nu l-a gasit pe Gheorghe in patul lui. In patul mortii s-a culcat un batranel care era cunoscut de muncito