Arheologii clujeni care sapa pe traseul viitoarei autostrazi Transilvania au facut o descoperire neasteptata. Viitorul tronson dintre Bors si Brasov, al carui executant este firma americana "Bechtel", urmeaza indeaproape traseul drumului strategic roman, care unea castrele de la Potaissa, actuala Turda de azi, de castrul roman de la Gilau. Calea de acces permitea deplasarea rapida a trupelor care aveau ca misiune apararea granitelor provinciei romane Dacia si, totodata, cele ale Imperiului Roman. La Potaissa era cantonata una dintre unitatile de elita ale Romei, Legiunea a V-a Macedonica. Pana acum, arheologii doar au banuit existenta drumului strategic. Aceasta cale de acces era rezervata militarilor, pentru ca civilii, indeosebi negutatorii, foloseau vechiul drum dintre localitatile Potaissa si Napoca, adica dintre Turda si Cluj-Napoca. Numai ca drumul roman era mult mai bine facut si calculat decat cel care uneste azi cele doua orase, a afirmat profesorul Ioan Piso, unul dintre specialistii romani in istoria epocii romane. Drumul roman trecea prin localitatea Aiton si ocolea Dealul Feleacului, care este si astazi unul dintre cele mai importante obstacole in circulatia rutiera. Vechiul tronson era mai lung cu circa 1.000 de pasi decat actualul, care nu este, de altfel, decat un drum medieval primitiv modernizat, a mai spus Ioan Piso. "Romanii aveau o alta conceptie decat a noastra asupra constructiilor. Mai intai realizau drumurile si apoi construiau asezarile", a adaugat specialistul clujean. Pe langa drumurile imperiale si militare, existau si altele private, construite de cetatenii romani cu vaza. Caile de acces publice erau intotdeauna construite de militari, nu de sclavi ori de oamenii liberi. "Armata trebuia tinuta ocupata in timp de pace", au mai spus istoricii clujeni. Pe drumul imperial dintre Potaissa si Napoca a fost descoperit un stalp midiar, adica