Poate ca, ati spune, nu este cel mai placut mod de a-ti incheia ziua, sa citesti scrisorile unor sinucigasi sau sa vezi streanguri ori sa auzi povestea unor criminali in serie. Partea interesanta este Poate ca, ati spune, nu este cel mai placut mod de a-ti incheia ziua, sa citesti scrisorile unor sinucigasi sau sa vezi streanguri ori sa auzi povestea unor criminali in serie. Partea interesanta este insa alta: in fata ta, in expozitia numita "Exclusii. Unele suflete aleg sa traiasca altfel", de la Palatul Sutu, se construieste cu fiecare imagine, cu fiecare obiect, un Bucuresti interbelic mult diferit de acela al Marthei Bibesco ori al lui Mihail Sebastian, un Bucuresti periferic, al mahalalelor, un spatiu al marginalizatilor societatii. Prostituate (poti vedea in expozitie garderobe si truse de toaleta, pistolete de poseta), talhari, ucigasi (ar putea fi socanta si neprevazuta prezenta craniilor a doi banditi celebri odinioara, Marin Batar si "Ogaru"). Doctorul Nicolae Minovici a avut intuitia de a-si concentra atentia asupra unui capitol din viata Bucurestilor dispretuit in genere de istorici, banuind ca acolo, in intunericul din cotloanele ascunse ale strazilor bantuite de boala (sifilis, lepra, tuberculoza - existau reale focare in anumite zone ale Bucurestilor, zone in care domnea mizeria si erau amenintate sa dispara), se afla negativul imaginii Capitalei, cealalta fata reflectata intr-o oglinda sparta si murdara. Sinuciderea sau alcoolismul erau modalitati neortodoxe de eliberare, de evadare pe usa din spate a casei vietii. Am vazut streanguri si alaturi de fiecare dintre ele fotografia sinucigasului. Dar partea cea mai interesanta a fost ca in 1898 putea exista un studiu cum este "Moda tatuajelor in Romania" al lui Nicolae Minovici, tatuajul neavand insa aceeasi valoare pe care o are acum cand nu este decat un moft, o moda pasagera. Esantioanele de piele tatua