Cand toata lumea astepta ca apropiatul Consiliu European, din 16-17 iunie, sa aduca clarificari asupra soartei Constitutiei europene, iar liderii Uniunii sa se concentreze asupra viitorului Cand toata lumea astepta ca apropiatul Consiliu European, din 16-17 iunie, sa aduca clarificari asupra soartei Constitutiei europene, iar liderii Uniunii sa se concentreze asupra viitorului acesteia, se contureaza o noua criza majora, ce ameninta sa deterioreze de-a dreptul climatul si asa tensionat dintre statele membre. E vorba de o disputa aprinsa, iscata in aceste zile pe marginea bugetului comunitar. Tonul l-au dat premierul britanic si presedintele francez. Pe scurt, Marea Britanie, care beneficiaza de o reducere substantiala a contributiei sale la bugetul comun, a refuzat sa accepte "inghetarea" acesteia. In joc sunt circa 5,3 miliarde de euro, calculate la nivelul anului 2004. Statutul special al Londrei a fost negociat inca din 1984, de pe vremea cand economia britanica se afla in coada celorlalte mari tari europene. In prezent, situatia s-a inversat, iar somajul insular e de doua ori mai redus decat in Franta sau Germania. In plus, conform actualului sistem in vigoare, ce leaga evolutia reducerii britanice de cea a cheltuielilor europene, aceasta ar putea ajunge la o medie anuala de 7,1 miliarde de euro, in perioada 2007-2013. Actuala presedintie luxemburgheza a UE a propus inghetarea reducerii britanice in 2007 la nivelul anterior ultimului val al extiderii din mai 2004 si o diminuare progresiva a acesteia, incepand din urmatorul an. Cand Jacques Chirac i-a cerut lui Tony Blair sa faca "un gest" de bunavointa si sa accepte propunerea, a fost intampinat de replica taioasa a acestuia: "Marea Britanie a facut deja un gest. In ultimii zece ani, chiar si beneficiind de reducere, contributia noastra la bugetul european a fost de doua ori si jumatate mai mare decat a