La capatul unor "zile ale haosului" la Berlin, cancelarul Gerhard Schroder s-a vazut nevoit sa iasa joi la rampa, partial pentru a cere scuze pentru iesirile colegilor sai de partid fata de presedintele tarii si partial pentru a-i reduce la tacere pe social-democratii iesiti din fire. Cum acest din urma lucru se putea realiza exclusiv printr-un gest-"bomba", cancelarul a anuntat pentru prima oara cand si cum anume intentioneaza sa se supuna unui vot de incredere in Bundestag, unicul mod prin care ar putea fi provocate anticipatele. Cum Constitutia germana prevede doar obligatia sefului de guvern de a-l informa pe presedintele tarii cu cel putin 48 de ore in avans despre aceasta intentie, anuntul facut cu atata amar de vreme inainte nu reprezinta decat un ultim gest disperat al lui Schroder de a-si trezi tovarasii la realitate. Asadar, in data de 1 iulie cancelarul va pune "intrebarea increderii". Conform Constitutiei, un cancelar se poate adresa Bundestag-ului cu intrebarea in cauza fie in legatura cu un aspect anume, tehnic (de exemplu, o lege), fie in general. Deputatii isi exprima increderea sau neincrederea prin vot, iar daca seful de guvern nu este astfel reconfirmat si nici nu este aleasa o alta persoana in functia de cancelar, atunci presedintele tarii are dreptul sa dizolve Parlamentul. In prezent, coalitia social-democrata/ecologista dispune de 304 din cele 601 de mandate parlamentare. Schroder ar avea nevoie, deci, de increderea a 301 dintre deputati pentru a ramane sef de guvern. Dar cum el vrea anticipate, nu-i ramane decat solutia "trunchierii" votului, probabil dupa modelul initiat in 1972 de Willy Brandt, cand acei ministri ai sai care dispuneau si de mandate de deputati s-au abtinut de la vot. Acum, in iulie, cel putin patru deputati ai actualei coalitii vor trebui sa voteze deci fie impotriva lui Schroder, fie sa se abtina de la vot - strategie blama