Teroarea si ideologia au fost instrumentele prin care comunismul si fascismul au incercat sa intemeieze dominatia totala Teroarea si ideologia au fost instrumentele prin care comunismul si fascismul au incercat sa intemeieze dominatia totala
La conferinta din luna aprilie, de la Potsdam, s-a discutat pe larg cum au fost posibile experimentele totalitare ale veacului al XX-lea. In interventia mea, am insistat asupra rolul partidului totalitar, instrument politic inventat de Lenin si adoptat ulterior de Mussolini si Hitler. Evident, rolul liderului a fost diferit in bolsevism si in fascism: Lenin era identificat cu partidul, cultul sau era de fapt cultul partidului ca instrument predestinat al indeplinirii planurilor Ratiunii in Istorie. Ca aceste planuri au esuat lamentabil tine de ceea ce numesc, pe urmele filozofului polonez Leszek Kolakowski, prezenta Diavolului in istorie. Un proiect utopic altruist, comunitatea egalitatii si justitiei, s-a convertit in universul concentrationar al stalinismului. Evident, originea raului se afla in chiar ostilitatea demersului originar in raport cu legalitatea burgheza ("drepturile formale") si cu proprietatea privata, privita drept sursa dintai a alienarii umane. Vechii bolsevici, confruntati cu ceea ce ei percepeau drept degenerarea doctrinei marxiste in despotismul asiatic stalinist, continuau sa cante osanale unei fictive logici a istoriei.
La procesul sau din martie 1939, Nikolai Buharin se referea, facandu-se ecoul unei faimoase teze hegeliene, la istoria universala drept tribunal universal. Viziunea conspirativa asupra istoriei, specifica bolsevismului, culmina in institutia procesului-spectacol. Era o revenire la epoca vanatorilor de vrajitoare, o cadere halucinanta intr-o prapastie psihologica si etica. Teroarea se universaliza, nimeni nu mai era ferit de efectele ei devastatoare. Comisarii afacerilor i
