-Jurnalist, analist economic -

"Eu cred ca Nu-urile francez si olandez sunt un avantaj pentru Romania"

Cu aproape 570 de zile inainte de eventuala aderare europeana, romanii constata ca problemele Ue au devenit deja si problemele lor. Daca in timpul recentei crize a referendumurilor, liderii politici de la Bucuresti s-au intrecut in declaratii linistitoare si optimiste, in schimb, populatia pare a fi inteles ca respingerea Constitutiei de catre francezi si olandezi (la orizont se pregatesc danezii) ar putea genera, pe de o parte, o atitudine si mai aspra, la nivel politic, fata de Romania, iar de pe alta, o reducere substantiala a miliardelor de euro promise. Ca sa nu mai vorbim de perspectiva amanarii aderarii cu un an, tot mai des evocata in presa occidentala. Nici vecinii nostri, "aderatii" din 2004, nu se simt confortabil, comentand de pe o pozitie critica Nu-ul francez. Potrivit ziarului "International Herald Tribune", cehii spun ca "Franta a votat Nu, pentru ca a simtit ca-si pierde privilegiile in cadrul blocului de tari fondatoare ale Ue. Est-europenii sunt blamati ca sunt est-europeni". Polonezii sunt si mai categorici: "Franta este suparata ca nou-venitii ii contesta dreptul de lider in cadrul Uniunii, blamandu-i ca au tulburat vechea ordine dominata de ea". Slovacii denunta ipocrizia franceza si germana, atunci cand aceste tari se plang de invazia fortei de munca ieftine din Est, cata vreme au beneficiat din plin de pe urma ei. La randul lor, ungurii cred ca occidentalii refuza sa accepte realitatea: "Economia Ue are nevoie de reforme". In fine, lituanienii ironizeaza "Vechea Europa" care vrea sa arunce in carca "Noii Europe" (a tarilor din Est) euro-scepticismul in crestere din tarile apusene. "Timp de 15 ani", spune directorul Institutului Lituanian de Afaceri Internationale, "vest-europenii ne-au tot spus ce sa facem ca sa devenim