Paritatea euro/dolar a coborat, vineri, la un minimum al ultimelor noua luni, inregistrand un minimum de 1,2106, fata de 1,2340 dolari, la jumatatea saptamanii.
Saptamana trecuta cursul dolarului a fluctuat intre 2,94 si 2,96 lei, dar mentinerea unei evolutii apreciative fata de euro poate determina atingerea, in urmatoarele saptamani, a pragului de 3 lei, avand in vedere ca depasirea nivelului suport de la 1,2160 poate aduce paritatea pana la pragul psihologic de 1,2, urmatorul suport intalnindu-se la 1,1971 dolari.
Euro si-a continuat evolutia terna, el fluctuand intre 3,61 si 3,62 lei. Insa cu cu o rata a inflatiei anualizata care s-a mentinut si in mai la 10 la suta, cursul monedei unice se afla intr-un moment de rascruce. Iar BNR este cea care va decide urmatoarea directie, in sus sau in jos. Pentru a atinge tinta de inflatie de sapte la suta, care in primele cinci luni a depasit deja jumatatea (3,8 la suta) ar fi necesara o relaxare a cursului euro, care sa aduca o scadere semnificativa preturilor. Numai ca o astfel de masura ar avea darul de a adanci deficitele de cont si comerciale, aparand fenomenul de supraincalzire a economiei, risc asupra caruia premierul Tariceanu a atras deja atentia.
Dolarul a beneficiat de sprijinul presedintelui Rezervei Federale americane, Alan Greenspan, care a afirmat, saptamana trecuta, ca economia de peste Ocean se afla "pe un teren solid", el exprimandu-si optimismul in ceea ce priveste evolutia viitoare a economiei, analistii si investitorii tragand concluzia ca rata dobanzii va continua sa creasca, de la trei la suta, in prezent, la patru la suta, spre finele anului. O astfel de evolutie contrasteaza cu situatia din Europa, unde Banca Centrala este presata sa scada rata dobanzii, pentru stimularea cresterii economice, care este considerata a evolua sub posibilitati chiar de presedintele BCE, Jean-Claude Tric
