Vasile SALARU

Este ultima saptamana a anului scolar preuniversitar. Se incheie mediile, se fac recapitulari si... planuri de vacanta. Centrul de greutate al educatiei se muta dinspre scoala spre familie. Trecerea de la un program strict in imperiul libertatii necontrolate poate avea consecinte daunatoare. Oricat de ocupati ar fi parintii, trebuie sa-si invete copii cum sa-si planifice timpul liber pentru deconectare si distractie, imbinand utilul cu placutul si stabilind un echilibru intre sanatatea biologica si cea mintala. Cartea (lectura) nu mai este de mult prioritara, locul ei fiind luat de calculator si televizor. Calea cea mai sigura catre cultura ramane insa lectura atenta, permanenta si sistematica. A-l priva pe copil de lectura inseamna a-l lasa infirm sufleteste, deci trebuie facut orice efort pentru a-i forma si cultiva deprinderea de a citi. Lectura contribuie la educatia sensibilitatii copilului, dupa cum drumetiile, plimbarile in parc, sportul contribuie la sanatatea lui biologica. Aliatul de nadejde al oricarui parinte in educatia si supravegherea copiilor pe timpul vacantei sunt bunicii. De mare folos sunt bunicii ce locuiesc la sat. Copii crescuti in oras, antrenati la tara in treburile gospodaresti cu calmul si linistea specifica bunicilor isi desavarsesc o educatie sanatoasa. Iar daca punem la socoteala sentimentul atat de valoros al utilitatii vedem ca macar o parte a vacantei ar trebui petrecuta la bunici la tara. Pentru parintii care muncesc in strainatate si lasa copiii in oras in grija vecinilor sau rudelor indepartate pe timpul scolii, bunicii de la sat reprezinta varianta optima pe timpul verii.

Intrucat faptele sunt masura capacitatii noastre, este bine ca parintii sa-si cunoasca propriii copii pornind de la faptele lor, de la rezultatele la invatatura. Personalitatea copiilor, sentimentele, aspiratiile, dorintele