In primii ani de dupa Revolutie, era clar: managerii erau expati, pentru ca romanii nu puteau fi decat directori. Acum, multi romani au devenit expati, plecand pe pozitii de manageri in strainatate, iar in din ce mai multe industrii pozitiile de top management sunt ocupate de autohtoni.
Aceasta a fost situatia inclusiv in industria asigurarilor. Dar in ultimul an, trei din cele mai mari companii de pe piata asigurarilor si-au adus pe pozitiile de conducere expati: ING Nederlanden, Asirom si Astra. In acelasi timp insa, alte doua companii cu capital strain, Generali si AIG Life, au promovat romani din interiorul organizatiei in functii de top.
Cum este mai bine si care firme sunt mai productive - cele conduse de expati sau cele conduse de romani? Cum se explica faptul ca, pe cand societatile cu capital strain prefera manageri romani, cele cu capital romanesc prefera sa aduca directori din strainatate? Si care este pana la urma diferenta?
In ultimul an si jumatate, evolutia de pe piata asigurarilor arata ca cea mai importanta preocupare sunt oamenii de la varful companiilor.
Astfel, sase din primele zece companii de asigurari si-au schimbat conducerea de la inceputul anului 2004 incoace.
Insa mutarile din piata arata ca "se amesteca in aceeasi oala", dupa expresia lui Dan Odobescu, directorul general al Unita, membru al Wiener Stadtische. El considera ca piata asigurarilor se afla intr-o criza de top manageri.
Singura incercare de transplantare, la sfarsitul anului trecut, a unui manager complet "strain" de piata asigurarilor din Romania, si anume Fred Heath la Asirom, a esuat.
De aici rezulta ca specificul pietei este atat de pronuntat, incat numai managerii care au petrecut deja aici o perioada il pot "cuprinde", chiar daca si partial.
Cristian Constantinescu, directorul g
