Tandarei. Un oras prafuit de provincie, aruncat undeva prin Baragan, in judetul Ialomita. In gara orasului, mai mereu slab populata, greva ceferistilor nu prea a produs efecte. Elevii care circula de obicei si cei citiva navetisti sint bucurosi ca trenul de patru si-un sfert dupa-amiaza a scapat pe lista celor care nu au fost aminate. Trei angajati discuta despre greva in timp ce-si lustruiesc masinile nou-noute. ?Greva asta a noastra este singura legala din 1990 si pina astazi, sa stiti de la mine?, comenteaza unul dintre ei. Douazeci de persoane asteapta pe peron sosirea personalului de Slobozia. Desi casa de bilete este deschisa, doar patru dintre calatori cumpara tichetul de 21.000 de lei. Ceilalti merg, ca de obicei, ?cu nasu??.
Un comerciant care tocmai ce scosese berea de la rece ne indeamna sa cumparam si de la el ceva, ca si asa mergem cu nasul, ?ca nu face nici dracu? supracontrol acum, cind e greva?. Neincrezatori, ne bagam in vorba cu un elev si-l intrebam cit trebuie sa platim pina la Slobozia. ?10.000 de lei de persoana si nasu? este multumit! Eu atita dau, nici abonament n-am mai scos, ca ies mai ieftin, uneori scap si fara astia 10.000 de lei?, ne linisteste tinarul.
Controlorul Paulica, ?baiat bun?. Locomotiva pufaie din greu si aduce in gara trei vagoane mai mult goale ale personalului 8547, care face curse zilnice intre Fetesti si Slobozia. Ne urcam in vagon si asteptam sa vina nasu?, sa-i ?platim? cursa. In buzunar avem un bon de masa. Ne postam in asteptarea nasului alaturi de un tinar care nici el nu fusese pe la casa de bilete. Trec doua statii, si din partea controlorilor nici o miscare. In schimb, intr-una dintre halte, a carei casa de bilete s-a inchis acum mai bine de un an, urca zgomotosi cinci pescari.
?Cine e, ma, la control astazi??, intreaba unul dintre ei. ?Stati linistiti, e Paulica, e baiat bun! Ha
