Dupa ce aprecierea domniei sale ca “dobanzile la depozite au scazut prea mult” a fost interpretata in sensul ca acestea au coborat sub rata inflatiei, ceea ce ar fi un fenomen periculos, intrucat s-ar ameninta economisirea si deci dezvoltarea pe termen lung, guvernatorul Bancii Nationale a incercat, prin mai multe interventii publice, sa puna lucrurile la punct. Ceea ce, din unghiul domniei sale de vedere, ar insemna ca n-ar trebui sa se mearga pana acolo, deoarece dobanzile la depozite n-ar fi coborat de fapt sub rata inflatiei. Intreaga argumentatie a d-lui Isarescu s-a bazat pe distinctia obligatorie dintre rata statistica (trecuta) a inflatiei si rata anticipata (viitoare) a inflatiei.

Dobanzile la depozite trebuie raportate la rata anticipata a inflatiei, in timp ce interpretarile care au concluzionat ca economisirea ar fi in pericol ar fi pus, potrivit d-lui Isarescu, in relatie actualul nivel al dobanzilor la depozite (7-8%) cu rata trecuta a inflatiei (intr-adevar mai mare), dar nu cu cea anticipata (care ar urma sa se inscrie in tinta de 7%).

Ca baza de raportare trebuie sa fie rata anticipata a inflatiei este absolut firesc - si d-l guvernator nu poate fi contrazis in ce priveste acest aspect -, dar nu au existat, in general, incalcari ale respectivei cerinte. Cand s-au facut aprecieri ca nivelul actual al dobanzilor la depozite a ajuns la limita sau chiar a coborat sub rata inflatiei, a fost avuta in vedere nu rata trecuta a inflatiei, ci rata viitoare a inflatiei. Atata doar ca, intr-adevar, nu tinta Bancii Nationale in domeniu, ci rata previzibila a inflatiei, care, in conditiile iesirilor in decor din aprilie, poate in mod foarte plauzibil sa nu se inscrie in tinta de 7% fixata de autoritatea monetara, ci sa fie undeva la 8% sau chiar la 10%. Dintr-o data, nivelurile de 7-8% de dobanda la depozite capata alte semnificatii, ca si ingrijo