Comunistii din perioada interbelica au avut o viata ce rivalizeaza cu cea a eroilor din filmele de aventuri. Nume de imprumut, acte false, locuinte conspirative in Bucuresti, Moscova, Viena, Berlin, Praga sau Paris. Fara nume, fara casa, mereu la dispozitia PCdR
Comunistii din perioada interbelica au avut o viata ce rivalizeaza cu cea a eroilor din filmele de aventuri. Nume de imprumut, acte false, locuinte conspirative in Bucuresti, Moscova, Viena, Berlin, Praga sau Paris. In spatele aventurii se ascundea insa o existenta plina de riscuri si presarata cu foarte multe constrangeri.
Despre existenta Partidului Comunist in ilegalitate nu se mai stie astazi mare lucru. Iar dintre putinele momente care au reusit sa strabata pana la noi, multe poarta pecetea falsificarilor operate succesiv de-a lungul celor 45 de ani de regim comunist in Romania. Partidul Comunist de dupa 1944 nu mai semana deloc cu cel ilegal. Niste elemente comune trebuiau gasite totusi, din necesitatea de a sugera o oarecare continuitate, chiar si firava, intre partidul interbelic si cel ajuns la putere o data cu intrarea Armatei Sovietice in Romania in august 1944. Din acest motiv, istoricii care au scris despre comunismul romanesc interbelic au ales teme cu caracter politic, scriind cu predilectie despre momente din viata interna de partid: fondarea partidului, congrese, plenare, procese intentate de autoritati comunistilor.
NUME DE LA PARTID. In 1924, Partidul Comunist a fost scos in afara legii. A continuat activitatea in clandestinitate, fara a se desfiinta asa cum sperasera autoritatile. Pentru a nu deconspira partidul, comunistii ilegali au trebuit sa duca o viata ce seamana astazi cu cea a eroilor de film. In proiectul de statut al partidului din 1930 se spunea foarte clar ca "nerespectarea conspiratiei se considera calcare a disciplinei de partid", in conditiile in care "