Cotidianul francez "Liberation" si-a trait titlul la propriu, o data cu eliberarea si intoarcerea la Paris a ziaristei sale Florence Aubenas dupa o lunga captivitate la Bagdad unde fusese rapita in 5 ianuarie. S-ar zice ca eliberarea celor trei ziaristi romani a creat un adevarat val de extindere a eliberarilor europene.
Slava Domnului! S-a spus de altfel ca si "cheia franceza" a eliberarii Florencei s-a aflat la Bucuresti unde s-a descoperit "reteta" succesului - prin reactivarea conservelor arabe ale fostei securitati ceausiste.
Semn ca ramanem, inca o data, datori trecutului nostru intunecat si ca fosta securitate, omniprezenta, ofera in continuare bani si putere, viata si moarte - oricui vrea si cand vrea, conform propriei agende si propriilor dosare.
Bucuria eliberarii Florencei a fost extrem de puternica la Bucuresti unde cei trei jurnalisti romani au dezvaluit ca au impartit captivitatea (in a doua locatie) cu Florence si ghidul ei - motiv pentru care au pastrat discretie spre a le salva viata.
Cei trei au descris-o pe Florence drept o fiinta puternica si generoasa care le-a ridicat moralul si le-a cedat prajiturile ei si pe care Marie Jeanne o asteapta la Buzau iar Sorin Miscoci, la Sibiu, la propria nunta. Toate bune si frumoase pana aici. Vorba lui Ceasca: viv lamite e captivite francorumen.
Partea proasta este ca seara in timp ce Marie Jeanne acorda un interviu la TV5 despre prietena sa Florence, aceasta nega chiar de la aterizare ca a fost impreuna cu ziaristii romani.
Merde! Paranoia totala! A cui este minciuna asta? Asta ne-ar lipsi acum: inca "o minciuna cat secolul", ca la revolutie! Prudent, presedintele Chirac n-a promis nici un "film al rapirii" si nici secrete peste 50 de ani dovedind ca stie sa fructifice ocaziile de a tacea.
De ce s-ar fi legat la cap? Daca cineva
