Un prieten din Sibiu mi-a semnalat numarul 3/2005 al revistei sibiene Transilvania; acesta are motive sa ramana de pomina ca ilustrare admirabila a vorbei “pe dinafara vopsit gardul, inauntru leopardul”. In cazul de fata, “gardul” sunt coperta si primele pagini, dedicate aniversarii a 60 de ani de la eliberarea lagarului de la Auschwitz. Aflam ca, in ianuarie a.c., a fost organizat la Sibiu un seminar pe aceasta tema, cu o bogata participare din tara si din strainatate, sponsorizat de ambasada SUA. Totul se deschide cu pozele celebre cu poarta lagarului etc. “Leopardul” pandeste insa cateva pagini mai incolo, unde redactorul-sef al revistei Transilvania, Corvin Lupu, director al Centrului Cultural Interetnic Transilvania, publica un lung si “rotund” articol negationist, referitor la Holocaustul din Romania.

Teza este afirmata fara retineri: “Nu poate fi acceptata ideea ca in Romania s-a comis un genocid (Holocaust) impotriva poporului evreu. Din contra, dupa parerea mea poporul evreu are datorii de recunostinta fata de poporul roman, ceea ce el a si recunoscut timp de cateva decenii”.

Articolul parcurge neted toate tezele negationismului radical: persecutiile evreilor din timpul regimului Antonescu au fost minore, “evreii si-au pastrat proprietatile” (despre “romanizare” autorul nu a auzit); au fost deportati in Transnistria numai “cetateni evrei” care au comis “infractiuni grave si sabotaje impotriva unor militari romani”. Masacrul de la Odessa este pus pe seama principiului “era razboi si functionau legile razboiului”. Este recunoscut pogromul de la Iasi, dar se sustine, impotriva tuturor dovezilor, ca nu a existat nici o implicare in el a autoritatilor statului roman sau a lui Ion Antonescu, de parca trenurile mortii erau administrate de martieni, nu de CFR. De asemenea, sustine ca “masacrele din Transnistria au fost comise de germani, la instiga