Maramuresul istoric nu profita de uriasul potential natural al zonei. Extrem de bogat in izvoare minerale (peste 1.000, dupa unele surse), acest colt de tara se naruie sub ochii autoritatilor nepasatoare.
Primariile si Consiliul Judetean (o institutie care de prea multe ori papa banii publici pe degeaba) cer de la Guvern mai degraba bani pentru infrastructura, ignorand bogatiile cu care a fost inzestrat judetul.
Desi considerata o statiune scumpa pentru buzunarul pensionarilor, Ocna Sugatag este singura localitate din zona care foloseste, aproape la maximum, potentialul oferit de apele curative izvorate din strafundul pamantului. Si statiunea obtine bani frumosi, prosperand fara a intinde mana la cersit.
Insa Ocna este doar exemplul care intareste regula: sa ne batem joc de bogatiile „mostenite" de la natura (prea darnic donator!).
Defunctii
Baile Costiui s-au prabusit o data cu terenul care a „luat-o la vale" si a ingropat o statiune muribunda, ajunsa asa prin (ne)grija Primariei Rona de Sus si a Consiliului Judetean (proprietarii stabilmentului).
Baile de la Craciunesti s-au distrus la inundatiile din 1970, iar acum, dupa o incercare privata de reabilitare postdecembrista, sunt parasite. Cele de la Breb au disparut inca in timpul celui de-al doilea razboi mondial, la fel ca cele de la Valeni-Feredeaua, Borsa, Suligu de pe Vaser si Campulung la Tisa.
In ultima jumatate de secol nimeni nu a mai investit in acele locuri, asa ca astazi mai exista, agonizand in anonimat, caci cine mai stie de ele?, doar cele de la Dragomiresti, Botiza si Valea Vinului.
O statistica aproximativa indica faptul ca prin anul 1930, in Craciunesti se faceau 600 de bai calde anual, la Valeni-Feredeaua
