Un om timid si putin timorat, neincrezator, dar cu inca o bruma de speranta ascunsa in suflet. Vorbeste calm si cu multe argumente, fara patima, constient de realitate. Este fratele unuia dintre cei mai mediatizati lideri sindicali din Romania, Miron Cozma.
Tiberiu Gheorghe Cozma este presedintele Sindicatului liber de la Mina Lonea, miner si el, la fel ca toti cei din familie.
Are mainile ingrijite, privirea profunda, dar fata ii este marcata de un soi de resemnare, care opreste zambetul la coltul gurii. Pe tot parcursul interviului, a sustinut nevinovatia fratelui lui, fara cuvinte mari. Era vadit marcat de o profunda suspiciune fata de presa.
Vorbeste frumos despre mineri, lasand sa se vada ca pentru el, acei oameni, mult huliti, considerati niste brute usor de manipulat, sunt fiinte care au avut doar nesansa de a se naste in locul nepotrivit.
Cora Muntean: Despre Miron Cozma pare sa se fi spus totul. Probabil ca mai sunt multe de spus, lucruri pe care numai cei apropiati le stiu.
Tiberiu Cozma : Intr-adevar, s-au spus multe despre fratele meu. Este greu sa se vina acum cu un subiect nou de presa. As putea face o trecere in timp, de la intrarea noastra in industria miniera. Fratele meu este mai mare decat mine cu cinci ani si a absolvit Institutul de Mine din Petrosani.
Dupa ce a terminat facultatea, a fost repartizat la Mina Barbateni din Valea Jiului, in 1976. In 1977 l-a prins acolo greva minerilor, cand Ceausescu s-a deplasat la Mina Lupeni. Fratele meu a participat si el la greva. A fost un moment important pentru noi, pentru Valea Jiului, pentru tara.
Dupa aceea, Miron s-a transferat la Mina Lonea, unde a stat pana dupa Revolutie. In 1990 a fost o perioada foarte tulbure, au fost primele doua mineria
