Randamentele obtinute in urma vanzarii pachetelor de actiuni de la firmele locale sunt printre cele mai ridicate din regiune
Romania dovedeste ca are capacitatea de a oferi fondurilor de investitii straine randamente de invidiat. Un astfel de atu, combinat cu apropierea momentului aderarii la Uniunea Europeana, plaseaza piata romaneasca in primul esalon al ofensivei capitalului strain. Pentru fondurile de investitii, riscul unui plasament face parte din regulile jocului. Insa, cele care prin anii �90 s-au aventurat pe piata romaneasca au stiut ca trebuie sa-si asume riscuri considerabil mai mari decat daca ar fi ales sa-si plaseze banii intr-o tara din Vest. Tabloul local era sumbru: o economie neperformanta, inflatie ridicata, instabilitate legislativa si fiscala, coruptie. Pe de alta parte, oportunitatile existente in acel moment reprezentau, deopotriva, si mari provocari. Industriile erau fragmentate, managementul din fruntea companiilor autohtone lucra dupa modele de business arhaice, iar nevoia de capital pentru extinderea afacerilor cu potential devenise presanta.
Pe acest fundal, pe piata isi fac intrarea primele fonduri de tara si au loc cateva preluari importante. In lumea fondurilor de investitii, cuvantul �profit� este lege, pentru ca increderea investitorilor care au contribuit cu capital trebuie rasplatita. Asta nu inseamna insa ca s-a castigat pe linie. �Un risc mare presupune castig mare sau pierdere mare. De aceea, unele fonduri au avut succes, altele nu�, explica Gelu Tudose, consultant financiar. Explicatia faptului ca nu toate fondurile de tara au avut randamente stralucite in Romania trebuie cautata atat in impredictibilitatea mediului de afaceri, cat si in lipsa de experienta pe plan local a managerilor acelor fonduri.
Reteta castigatoare pare sa fie insa in mana fondurilor regionale de investitii. �Acestea au beneficiat de exp