Aflati in cea mai profunda criza cu care au avut de-a face pana acum, liderii europeni au lasat totusi sa scape catre romani si catre bulgari un semnal pozitiv, poate singurul care a razbatut in ultimele zile de la Bruxelles.
Tratatul semnat de cele doua tari nu este pus in discutie si ramane numai ca obligatiile inscrise sa fie indeplinite la litera pentru ca obiectivul integrarii sa devina realitate, la 1 ianuarie 2007. Slabita de respingerea Constitutiei in Franta si Olanda, Europa pare a fi acceptat ideea ca mai are de inghitit doar hapul integrarii Romaniei si Bulgariei, dupa care va lua o lunga pauza de gandire.
Poate vom avea norocul sa reflectam si noi la problemele continentului din calitatea de membri si sa nu mai tremuram asteptand cele mai mici semne de bunavointa din spatele usilor inchise. Criza europeana nu are de-a face, decat cel mult ca efect colateral, cu integrarea Romaniei si Bulgariei.
Proiectul unei Europe federale, cu tot mai multe puteri cedate centrului de guvernele nationale, a fost respins la urne. Privindu-i ruinele, liderii celor 25 constata acum ca au o mare problema sa puna altceva in loc pe termen scurt.
Elita politica a Europei a incercat sa faca din Uniune un organism politic si economic mai eficient si nu a reusit decat sa sporeasca neincrederea propriilor cetateni in institutii din ce in ce mai birocratice, pe care nu si-au putut inchipui cum le mai pot controla. Impartirea pentru urmatorii ani, 2007-2013, a bugetului Uniunii a divizat si mai mult taberele.
Marea Britanie beneficiaza de scutiri de la contributiile bugetare de peste patru miliarde de euro, la care nu se gandeste sa renunte daca nu se umbla, in schimb, si la subventiile uriase pe care le primeste sectorul agricol francez. Subtilele dezbateri politice privind evolutia Uniunii Europene sau negocierile dure pe
