Disputa dintre Marea Britanie si Franta, privind politicile agricole comune, a dinamitat discutiile din cadrul summit-ului. Voturile negative ale Frantei si Olandei asupra Constitutiei UE, au avut un impact la fel de puternic asupra rezultatelor. Romanii in schimb sunt optimisti si spun ca rediscutarea bugetului comunitar ne-ar avantaja

In momentul de fata nu se intrevede nici o solutie la situatia bugetului comunitar. Mult asteptatul summit de la Bruxelles, desfasurat la sfarsitul saptamanii trecute, si care urma sa puna capat dezechilibrului economic instalat in urma votului negativ acordat Tratatului constitutional de catre Franta si Olanda, print-o decizie ferma asupra bugetului Uniunii pe 2007-2013, s-a incheiat printr-un adevarat esec. In ciuda insistentelor conjugate ale presedentiei luxemburgheze, ale lui Jacques Chirac si Gerhard Schroeder, si ale noilor membrii, nu s-a putut smulge un acord din partea Marii Britanii. O parte din vina ii revine evident si Frantei: dupa rezultatul votului asupra Constitutiei, nici Chirac nu isi mai permite, de dragul popularitatii, o rediscutare a dimensiunii subventiilor agricole de care beneficiaza tara sa. Ori Marea Britanie, prin pozitia sa ferma de pastrare a rabatului de care beneficiaza inca din 1984, nu pare sa fi facut altceva decat sa speculeze impasul in care au ajuns tarile care au dat un vot negativ Constitutiei.

Problema de fond a summit-ului: finantarea echitabila a extinderii

De fapt, atat rabatul de care beneficiaza Marea Britanie, cat si politica agricola comuna (PAC), au fost doua probleme secundare ale Consiliului European, care au impiedicat in cele din urma fixarea unui buget. Problema fundamentala care a stat pe tapetul summitului a fost aceea a finantarii extinderii Uniunii Europene, sau, dupa cum remarcau oficialitatile franceze, a stabilirii unui "algoritm" care