Retrocedarea palatelor de pe strada Iuliu Maniu din centrul vechi al municipiului Cluj-Napoca in favoarea Arhiepiscopiei Romano-Catolice de Alba Iulia se lasa cu dosare penale.
Una dintre grefierele angajate la Tribunal se va alege cu o actiune in Justitie, fiind acuzata ca a pierdut sau ca a ascuns in mod intentionat un document care ar fi putut sa schimbe soarta procesului.
Cele doua palate au fost confiscate de Statul Roman de la Arhiepiscopia din Alba Iulia dupa anul 1945 si date in administrarea Consiliului Popular al Clujului. La etajele celor doua cladiri au fost amenajate apartamente, unde locuiesc chiriasii Primariei, iar la parter au fost create spatii comerciale si de expozitie.
Acolo se afla, de pilda, sala de expozitii a Uniunii Judetene a Artistilor Plastici.
Dupa Revolutie, Arhiepiscopia Romano-Catolica a cerut inapoierea imobilelor. In cele din urma, Comisia Nationala de Retrocedare a acceptat cererea de restituire, in anul 2004. Dispozitia a fost atacata in contencios administrativ de catre Primarie.
Juristii municipalitatii au afirmat ca Arhiepiscopia Romano-Catolica ar fi primit despagubiri din partea statului in schimbul celor doua imobile nationalizate, lucru negat de vicarul romano-catolic din Cluj, monseniorul Arpad Cziriak.
In acest context, chiriasii care locuiesc in cele doua cladiri au declarat ca vor depune o plangere penala impotriva viceprimarului UDMR din Cluj-Napoca, Janos Boros, care ar fi favorizat retrocedarea imobilelor, trimitand la Comisia Nationala de Retrocedari doar acele acte care justificau si sustineau pretentiile Arhiepiscopiei Romano-Catolice.
Judecatorii de la Tribunalul Cluj au respins in cele din urma contestatia la retrocedare formulata de Primarie. Sentinta s
