Consiliul European de la Bruxelles a fost un fiasco. Perioada de reflectie de care ar fi nevoie pentru a se revedea proiectul politic al Uniunii este o formulare diplomatica ce nu inseala. Rau de tot este ca nu s-a ajuns la un compromis pe buget, intr-o chestiune practica care priveste tarile nou intrate in cel mai inalt grad. Pentru aceste tari fondurile structurale si de coeziune inseamna cateva procente din PIB-ul national; executia bugetara, proiecte majore de infrastructura sufera deja. Sa speram ca o reuniune extraordinara va scoate bugetul Uniunii din impas, va concilia pozitii foarte inflexibile acum.

In aceasta atmosfera mai mult decat sumbra a existat o stire privind Bulgaria si Romania buna; o eventuala pauza a extinderii nu ar include tarile cu care s-au semnat tratate de aderare.

Dar unda de soc nu trece pe langa noi; nimeni nu poate fi indiferent la dinamica interna a Uniunii. Oficiali romani au separat esecul intalnirii la nivel inalt de chestiunea fondurilor de care ar beneficia Romania intre 2007-2013; volumul de cca 30 de miliarde de euro ar indica o dauna colaterala minima pentru noi. Pe de alta parte, exista o citire mai adanca a situatiei, care tine cont de capacitatea de a absorbi fondurile UE in raport cu lupta ce se da intre tarile donatoare si cele ce primesc bani. Daca, coeficientul nostru de absorbtie va fi mic nu este exclus sa se recurga la reorientari ale utilizarii banilor (si diminuarea sumelor pentru Romania) - in conditiile in care s-ar accentua curentul ce reclama sprijinirea sectoarelor tehnologice de varf in bugetul UE. Vedem cum dialogul cu Bruxelles, cu principalele capitale europene, trebuie insotit de munca serioasa acasa. Iar munca cu rezultate bune nu poate fi fara inteligenta.

Deciziile bune, privite ca sursa a unor rezultate bune, presupun nu numai acte de conducere ale unor lideri capabili; ele sunt si r