Pentru ca nu a uitat niciodata glasul pamintului de la Dranic, locul sau de bastina, Mititelu s-a hotarit sa ia cu orice pret si risc terenurile din preajma Craiovei, majoritatea acestora aflate in proprietatea publica a statului. Pentru aceasta, s-a transformat intr-un mic Napoleon al Craiovei, ducind cu incapatinare bataliile lui cu statul, pe care-l vrea in final in buzunarul sau! Metoda folosita cel mai des a fost aceea a cumpararii drepturilor succesorale de la tot felul de mostenitori, care, de cele mai multe ori, nici nu stiau unde sint pozitionate mostenirile. Revendicarile de terenuri pe baza Legii nr. 10/2001 se puteau transforma in retrocedari in natura foarte greu de realizat, pentru ca Primaria Craiova nu mai avea la dispozitie suprafete pentru toti revendicatorii. Singurele terenuri ramase neimpartite in urma aplicarii Legilor fondului funciar se gaseau la statiunile de cercetare din jurul orasului, terenuri pe care statul le protejase prin Legea nr. 213/1998. Brambureala din legislatia româna a dus la aberatii conform carora ce permite o anumita lege nu permite cealalta, desi ambele sint in vigoare si la amindoua se raporteaza justitia atunci cind vrea sa faca dreptate. Ultima achizitie a clanului Mititelu in materie de drepturi succesorale sint cele 23,5 ha teren de la Statiunea de cercetare si productie pomicola Cernele, pe care si le-a „tras“ de la stat cu ajutorul judecatorilor si al expertilor. Dupa ce societatea AAGIROM controlata de Mititelu s-a plins instantei de judecata ca proprietarii Singiorzan Maria si Rasca Dumitru din Vatra Dornei nu mai vor sa incheie acte notariale pentru cele 23,5 ha teren pentru care primisera suma de 700 de milioane de lei, judecatorul Ion Lepadat de la Tribunalul Dolj i-a crezut pe reprezentantii firmei fara sa ceara prea multe dovezi. Reprezentantii lui Mititelu au primit cistig de cauza, iar societatea AAGIROM a