Eu sunt un pasionat, fara a avea pretentia ca sunt un mare cunoscator, pentru ca vinul il inveti o data cu varsta. Degustatorul e ca vinul! Cu cat e mai vechi, cu atat e mai bun!
Cristian Ionescu, fiu de podgorean Eu sunt un pasionat, fara a avea pretentia ca sunt un mare cunoscator, pentru ca vinul il inveti o data cu varsta. Degustatorul e ca vinul! Cu cat e mai vechi, cu atat e mai bun!
Cristian Ionescu, fiu de podgorean
As fi vrut sa va povestesc despre cei din vremi trecute, despre Grandgousier si Gargamela⦠Caci era pe atunci o calareala pe clondire, o alergatura pe cani, o zburataceala pe cofaiele si-un clinchet de plosti, de un oarecare Rabelais ajunsese sa se intrebe: ce-o fi fost mai intai? Vinul ori setea? Cat despre imprejurarile in care se nascu Gargantuaâ¦
Dar eu ridic asa cum se cuvine, in mana dreapta, paharul inalt cu pantec generos. Curgerea rubinului imi sfasie gura, lasand rani de tanin. Simt caldura. Zambesc. E ora la care graiurile dezlegate candva devin unul, iar povestile prefac aerul in tremur si ochii in oglinzi ale sufletului fiecaruia.
"Era pe vremea cand vinul tatalui meu era cel mai bun. Era leac si ras, alinare si voie bunaâ¦" Il privesc pe omul din fata mea. E fiu de podgorean. Azi conduce o mare societate financiara.
"Imi amintesc de colinele cu vie de la Urlati, de vremea culesului, de tatal meu, care, cand am mai crescut si descoperisem si alte vinuri, mai bune, imi spunea ca nu ma pricep⦠Mai tarziu, o data cu nationalizarea, toata via ne-a fost confiscata. Acum am primit inapoi cate ceva din acele hectare de vie. Ma gandesc din ce in ce mai serios sa incep sa produc vin. Dar sunt abia la inceput si, dupa cum se stie, o vie incepe sa dea rod abia dupa al treilea an." E nostalgie in glasul lui si un zambet dulce-amar ii flutura pe buze.
"Dar calatorind am descoperit altceva. Acum
