Transfagarasanul e inca inchis pentru turisti. Zapada zaboveste incapatanata pe soseaua serpuitoare. Reporterii caravanei Jurnalul National - Antena 1 au infruntat gheata si stancile, pentru a strabate tunelul de 800 de metri, catre Balea Lac. De acolo, ei relateaza despre marea aventura inceputa in 1970. O intrecere dura intre om si natura ce nu se lasa biruit Transfagarasanul, de la idee pana la cota 2042
Zeci de oameni au murit si altii au plecat de pe santier cu trupurile marcate pe viata. Dincolo de suspiciunile de a fi servit interesului propagandistic al partidului, "epopeea Transfagarasanului" este o poveste adevarata: cu eroi, martiri si lacrimi. Una care merita macar spusa din cand in cand.
Mai intai a fost o idee. Doi ani au tot discutat responsabilii si activistii de partid despre ce si cum ar trebui facut. Ceausescu isi dorea un drum care sa sparga muntii Fagarasilor, unii dintre cel mai greu accesibili din tara. Potrivit istoricului lucrarii, intocmit de catre tehnicieni, lucrurile au stat in felul urmator: "La indicatia conducerii partidului, in anii 1967-1969 s-a studiat realizarea unui drum intre barajul Hidrocentralei Arges si comuna Arpasul de Jos, peste Muntii Fagaras. Scopul: crearea unei noi legaturi rutiere de comunicatii intre partea de sud a tarii si Podisul Transilvaniei; deschiderea bazinelor forestiere din acest masiv; folosirea mai rationala a pasunilor alpine; realizarea unui centru turistic montan, in zona lacului Balea, unde sporturile de iarna se practica timp de sapte luni pe an. Insa, inainte de toate, Transfagarasanul trebuia sa fie un drum strategic. O noua cale care sa asigure "scurgerea" trupelor armate in Ardeal, in caz de razboi. Cu toate acestea, strategicul Transfagarasan s-a nascut mai greu decat s-ar putea crede.
HOTARAREA. In urma unei hotarari a Consiliului de Ministrii din 10 decembrie 1969, trupe
