- Editorial - nr. 123 / 24 Iunie, 2005 Recent, mass-media romaneasca ne aducea la cunostinta faptul ca sapte "vanatori de comori" (Flaviu I., Virgil S., Remus B., Nicolae S., Sinan A., Lazar A. si Ervin K.) din Alba Iulia, Constanta, Miercurea Ciuc, Deva si din Franta - a tunat si i-a adunat! _ majoritatea fiind administratori de firme, vinovati de trafic de obiecte de tezaur, au fost arestati si sunt urmariti penal de procurorii hunedoreni. La perchezitiile la domiciliile acestora au fost gasite detectoare de metale, 1.061 de monede, 16 obiecte de arheologie (toate facand parte din patrimoniul national, obtinute prin sapaturi neautorizate in situri arheologice), sapte carti vechi, 632 de bancnote rare, medalii, decoratii, icoane. Expertizate de Muzeul Civilizatiei Dacice si Romane din Deva, bunurile de patrimoniu se ridica la o valoare de 2,5 miliarde de lei! Inainte de a pune atat de frecventa intrebare: "Cum este posibil?", firesc ar fi sa aflam cine si, mai ales, cum inlesneste pagubirea alarmanta a patrimoniului national romanesc. Dupa cum se stie, iata ca jaful sistematic, premeditat, nu are loc numai prin padurile Romaniei pradate, intr-adevar, ca in codru, pentru a lua drumul strainatatii! Ca in codru s-a actionat, si prin bancile falimentate de toate guvernele din 1990 incoace, si in domeniul patrimoniului cultural. Ca deputat in Parlamentul Romaniei, membru al Comisiei pentru Cultura, Culte si Mass-media, din Camera Deputatilor, prin interpelarile adresate ministrului Culturii de atunci, Ion Caramitru, prin interventiile politice din 13 mai 1997 si 30 noiembrie 1999, atrageam atentia tocmai asupra acestor aspecte alarmante. Considerand ca "apararea culturii este echivalenta cu apararea frontierelor nationale", ca necesara protejare a patrimoniului spiritual al neamului este o datorie nu doar cetateneasca, ci patriotica, in primul rand, de la tribuna Parl