Imediat dupa plecarea Delegatiei FMI, ies la suprafata consecintele pe care le presupun angajamentele luate de oficialii romani. Acestea vor impune adoptarea unor masuri nepopulare, cum ar fi Imediat dupa plecarea Delegatiei FMI, ies la suprafata consecintele pe care le presupun angajamentele luate de oficialii romani. Acestea vor impune adoptarea unor masuri nepopulare, cum ar fi diminuarea cheltuielilor cu salariile in buget, limitarea creditului in valuta, majorarea preturilor gazelor naturale si energiei electrice, cresterea TVA sau a altor taxe de la 1 ianuarie 2006. Una dintre problemele care necesita solutii este "temperarea cresterii creditelor in valuta". "Ati vazut, s-a ajuns sa se ia credit doar cu buletinul si exista oameni care isi supraestimeaza capacitatea de rambursare", s-a aratat ieri ingrijorat ministrul Finantelor, Ionut Popescu, vorbind de rezultatele discutiilor cu FMI. Ca urmare, impreuna cu BNR, vor fi adoptate masuri de inasprire a normelor de creditare, cel putin la creditele pentru consum. Aceasta inseamna ca va fi introdus "un nou servicu al datoriei" pentru cei care doresc credite, adica o noua limitare a ponderii pe care angajamentele de plata le pot detine in venituri. In prezent, rata maxima este situata la 30-35%. In domeniul public, majorarile de salarii acordate in 2005 si 2006 nu vor detine mai mult de 5% din PIB, pentru acest an urmand sa nu mai fie acordate majorari salariale sau alte sporuri. Prevederea va privi inclusiv indexarea cuvenita bugetarilor de la 1 octombrie, care nu va mai fi acordata. Parte a programului de economisire a resurselor, institutiile publice vor avea blocate in acest an angajarile si nu vor mai putea fi facute noi achizitii de materiale. Exceptie vor face doar institutiile cu rol important in integrarea europeana. Desi s-a straduit sa se pastreze pe taramul cifrelor seci, la insistentele presei, mi