In cadrul alegerilor prezidentiale din Iran, electoratul a fost chemat la urne, ieri, pentru prima oara in istoria Republicii Islamice, in cadrul unui al doilea tur de scrutin. Alegerea viitorului sef al statului este considerata una cruciala, deoarece de persoana acestuia depind atat continuarea reformelor, cat si viitoarele relatii cu Occidentul, relateaza agentiile internationale de presa. In cadrul acestui ultim si decisiv tur de scrutin, cei aproximativ 47 de milioane de alegatori iranieni, cu varste peste 15 ani, au avut de ales intre fostul presedinte Akbar Hashemi Rafsanjani (sef de stat in perioada 1989-1997) si primarul Teheranului, Mahmud Ahmadinejad. Programele politice ale celor doi candidati sunt practic diametral opuse. Rafsanjani este considerat un moderat, care promoveaza deschiderea spre Occident si omul care si-a propus sa continue masurile de destindere sociala, de aparare a drepturilor omului si de privatizare a unei economii puternic etatizate. Actualul primar al capitalei, Ahmadinejad, s-a dovedit a fi un politician cu vederi radicale, care sustine respectarea stricta a legilor islamice si revenirea la "puritatea" primilor ani de dupa Revolutia Islamica. In timp ce in materie de politica externa Rafsanjani considera rezolvarea diferendelor dintre SUA si Iran drept un pas "logic", Ahmadinejad refuza reluarea unor relatii diplomatice "impuse" de SUA si denunta imperialismul occidentalilor. Scrutinul, al carui rezultat era considerat total incert ca urmare a unei curse electorale deosebit de stranse, s-a desfasurat sub spectrul riscului de manipulari si fraudari electorale. Din punct de vedere al intentiilor de vot ale iranienilor, observatorii apreciau ca cei doi candidati se situau pe pozitii aproape egale. In cadrul alegerilor prezidentiale din Iran, electoratul a fost chemat la urne, ieri, pentru prima oara in istoria Republicii Islamice, i