Devenit in ultimii ani o sursa buna de exploatat din perspectiva imaginii, Palatul Culturii isi pierde pe zi ce trece statutul de asezamant de cultura. Lenjeria intima, sosetele, tricourile sau sabotii expusi pe holurile sale in zilele de targ le lasa din ce in ce mai des un gust amar celor pentru care cladirea inca mai reprezinta un monument cu care se identifica ?orasul culturii?.

De altfel, "bazarul" care imprumuta din faima si lustrul istoriei nationale umple mai curand teschereaua organizatorilor targurilor de imbracaminte si incaltaminte sau de materiale de constructii decat ?hraneste? bugetul celor care le gazduiesc.

Din cele aproximativ trei miliarde lei incasate de organizatori de la expozanti, doar cel mult 300 milioane lei ajung in contul Complexului Muzeal Moldova.

Daca la targul de textile care se desfasoara in aceste zile la Palat cei 80 producatorii si comercianti au achitat in medie cate 13,5 milioane lei, la manifestarea similara care a avut loc saptamana trecuta au fost taxati cu aproximativ 29 milioane lei fiecare. Inmultind cu numarul firmelor participante, Camera de Comert si Industrie a castigat 2,9 miliarde lei.

Scazand chiria si cheltuielile de promovare, CCI a ramas cu o suma frumusica in cont, in timp ce bugetul Palatului Culturii s-a ales doar cu 300 milioane lei. Cumulat pentru toate cele sase-sapte expozitii care au loc in cadrul Palatului in decursul unui an, cladirea-gazda incaseaza in jur de doua miliarde lei.

In acelasi timp, lucrarile de consolidare si de restaurare necesare supravietuirii in timp a unuia dintre cele mai importante repere culturale ale Moldovei au nevoie de cel putin 240 miliarde lei.

La un cutremur de 7 grade pe scara Richter, turnul central s-ar prabusi

Ban