Asociaţia Pro Democraţia şi CNSAS pregătesc un proiect de lege care, în eventualitatea că va fi agreat de Guvern, va modifica Legea de funcţionare a CNSAS, lărgind competenţele Consiliului. CNSAS pregăteşte, însă, şi modificarea Regulamentului de acreditare a cercetătorilor care au acces în arhivele fostei Securităţii, deşi accesul liber la dosare reprezintă o recomandare a Consiliului Europei.

Proiectul de lege, care, aşa cum se speră, va sta la baza viitorului act normativ, va fi conceput de mai mulţi reprezentanţi ai societăţii civile, precum preşedintele Asociaţiei Pro Democraţia, Cristian Pârvulescu, istoricii Stejărel Olaru, Ionuţ Dogaru şi Marius Oprea, dar şi de un membru al Colegiului CNSAS, Claudiu Secaşiu şi de specialişti din consiliu. După 15 ani, timp în care a funcţionat o lege în mod voit lacunară, mare parte din societatea românească este rezervată în ceea ce priveşte faptul că s-ar mai putea schimba ceva referitor la deconspirarea rolului de poliţie politică a fostei Securităţi. Cea mai importantă prevedere din proiect se referă la stabilirea, în premieră, a unui termen fix, 180 de zile, pentru preluarea de către CNSAS a arhivei de la SRI şi de la alte instituţii.

Suplimentare de demnitari

Proiectul prevede ca depozitul central de arhivă al fostelor organe de Securitate, din Bucureşti, se fie transferat, de la SRI în administrarea Consiliului, în termen de 180 de zile. La fel se va proceda şi cu patrimoniul arhivistic al fostei Securităţi, aflat în gestiunea altor ministere sau instituţii. În baza acestui proiect, Colegiul va fi cel care va putea să dea verdicte referitoare la colaborarea sau nu cu fosta Securitate a unor categorii suplimentare de demnitari: şefii judeţeni ai serviciilor de informaţii, judecători şi magistraţi-asistenţi de la Înalta Curte de Justiţie şi Casaţie, precum şi din cadrul PNA, persoanele cu funcţii de