- Editorial - nr. 124 / 27 Iunie, 2005 Se spune despre cartof ca este a doua paine a Romaniei, mai ales in Transilvania, unde nu exista gospodar care sa nu cultive cativa ari de teren cu aceasta planta capabila sa asigure necesarul pentru consumul intern pe toata perioada anului. Mai amintim si faptul ca in solutionarea crizei de alimente la inceput de mileniu trei, cand in urma exploziei demografice populatia globului a depasit 6 miliarde de locuitori, iar resursele alimentare si potentialul de productie al mediului ambiant (sol si clima) nu sunt intotdeauna corelate cu productii satisfacatoare si cu cerintele de alimente, cartoful este un produs de mare valoare si speranta. Cartoful a devenit un aliment de baza pentru aproape intreaga omenire de pe glob, concurand cu cele mai importante surse de alimente (cereale, fructele si carne), fiind un aliment gustos, hranitor, si mult mai ieftin decat altele. Are un potential de productie extraordinar de mare, pe o suprafata echivalenta poate produce de 10-15 ori mai multa hrana decat graul, porumbul sau chiar orezul, iar datorita plasticitatii ecologice si diversitatii mari, ca forme si insusiri, in lume fiind create peste 2.000 de soiuri, cartoful se cultiva in 140 de tari. In Romania sunt create 39 de soiuri, in Olanda se cultiva 115 soiuri, in Germania 164, in Polonia 26. Dupa datele statistice ale FAO privind productia medie realizata in 45 de tari mari cultivatoare de cartofi, Romania ocupa locul 35, cu o productie medie de circa 12.500 kg/ha, in timp ce in Olanda se obtin 40-46 tone/ha, in Scotia 44 tone/ha, in Franta 42 tone/ha, iar in Germania 38 tone/ha. Dincolo de aceste aspecte economice, amintim si despre o istorie foarte veche si glorioasa. Originar din America Centrala si de Sud, unde, impreuna cu porumbul, a constituit unul dintre alimentele de baza care a hranit cateva milenii o uimitoare civilizatie si