Urmind linia futurista a basmelor rominesti, in care baba se da de trei ori peste cap si se transforma in Ileana Cosinzeana, formatia socialista a domnului Boc a trecut in unanimitate la uniforma sexy, de vara, a Partidului Popular.

Democratie populara mai avutaram noi pe vremea lui Gheorghiu-Dej, cind tarisoara noastra se numea Republica Populara Romina, primariile luindu-si, la rindul lor, pseudonimul de sfaturi populare.

Domnul Boc era pe atunci in stadiul de proiect, iar jupinului Berceanu ii cadeau primii dintisori de lapte socialist.

Din cite bag seama, noua doctrina populara de dreapta nu mai inseamna putina untura pe piine pentru toata lumea, ci obligativitatea politicienilor care ne conduc de a-si palma sandvisurile cu caviar in asa fel incat sa para de departe tot untura pe piine, tehnica practicata cu succes si de predecesorii stingisti.

Ce ne inghimpa pe noi e ca, asa cum pe vremuri tipuream ca sintem tara cu cel mai mult otel pe cap de locuitor, acum vom suporta pe scafirlie o cantitate la fel de mare de popularism, de vreme ce si peremistii lui Ciontu, si taranistii lui Ciuhandu – cu Remus Opris, cu tot - se impartasesc cu

aceeasi lingurita din care sorb acum popularii de ziua a saptea ai domnului Boc.

In ciuda faptului ca sintem internati in acelasi stabiliment cu fratii bulgari, parem, orice s-ar spune, pacientii estici cei mai fitosi.

Caci, desi cotati cu un castravecior inaintea noastra in drumul spre Europa, bulgarii sint gata sa-l retrimita pe regele Simeon al doilea in exil, pentru promisiuni neonorate, si sa cinte cu naduf Internationala pe mormintul tovarasului Jivkov, pe cind noi, exact in ziua scumpirii buleftricii, a gazului, a chibriturilor si a

sarii de bucatarie, ne dam de dreapta si facem exercitii de trait mai bine la telejurnal si mai deloc in farmac