A trebuit sa treaca peste 15 ani de la evenimentele din decembrie 1989 ca Frontul Salvarii Nationale sa iasa cu un picior de pe scena politica romaneasca. Sambata, PD a scos din statutul sau A trebuit sa treaca peste 15 ani de la evenimentele din decembrie 1989 ca Frontul Salvarii Nationale sa iasa cu un picior de pe scena politica romaneasca. Sambata, PD a scos din statutul sau prevederea care spunea ca acest partid este urmasul FSN. Oricum, alegatorilor acestui partid nu le pasa prea mult de aceasta filiatie, asa cum, probabil, nu le pasa nici de faptul ca Emil Boc, Adriean Videanu si restul echipei care conduce PD au trecut la doctrina populara. Ceea ce vrea electoratul lor este actiune si pragmatism - adica exact ceea ce le-a oferit Traian Basescu. In ultimele sase luni, PD a functionat insa ca un tren decuplat din mers de locomotiva. Traian Basescu, cel care tragea partidul dupa el, a continuat sa urce in sondaje. Fosta sa formatiune politica nu a facut mai nimic pentru a gasi o noua forta motrice, dar, din inertie, popularitatea a continuat sa-i creasca. Acum este sarcina lui Emil Boc sa gaseasca solutii pentru a mentine procentele pe care PD le-a obtinut pe munca lui Traian Basescu. In primul rand, Boc ar trebui sa vada ca, dupa sase luni de guvernare, realizarile ministrilor PD - cei care au cele mai multe instrumente pentru a creste notorietatea partidului - pot fi adunate pe o simpla foaie de hartie. In schimb, inundatiile i-au inecat si pe ministrii PD Sulfina Barbu si Gheorghe Seculici, care s-au incurcat in declaratii contradictorii si au avut permanent aerul ca sunt depasiti de situatie. La Transporturi - cea mai lunga greva a ceferistilor din istoria Romaniei si confuzie in legatura cu soarta autostrazii Bechtel. La Integrare - un ministru obscur, barfit de toti colegii sai de partid ca nu stie bine nici o limba straina, chiar daca in CV-ul sau f