Un ziarist reformat, absolvent de filologie, si-a tradat profesia pentru muzica. Bine-a facut! Rasuna vara de vocea lui.
"Chiar daca ploua, eu vad doar soare".
Concert la etajul IX
- De catava vreme, ai "ocupat" posturile de televiziune si radio cu o melodie plina de energie si de soare, intitulata Vara in viata mea. O veste buna, avand in vedere perioada dificila pe care ai parcurs-o dupa despartirea de trupa Stigma...
- Intr-adevar, chiar simt ca a venit vara si in viata mea. Acesti doi ani, cat am cantat cu Stigma, au reprezentat o perioada foarte ciudata pentru mine. Cred ca am fost prea obsedat de ideea de a ma remarca, de a fi un solist bun. Am avut multe nopti de cosmar in indarjirea mea ca totul sa fie bine pe plan profesional. Asa incat, dupa despartirea de Stigma, chiar am simtit ca a venit, in sfarsit, vara si in viata mea. Mi-e bine acum. Ma simt foarte bine de unul singur.
- Inainte sa te apuci de cantat erai ziarist la "Tv Story". De unde pana unde vocatia de solist vocal?
- Pasiunea mea pentru muzica dateaza de mult, din anii copilariei. Prin clasa a Iii-a, a venit cineva la scoala si a anuntat ca se fac niste cursuri de instrumente. Eu am ales trompeta. Nu stiu ce era in capul meu de voiam sa cant la trompeta, dar oricum, nu mi-a reusit, fiindca profesorul mi-a explicat ca ar fi mai potrivita chitara, fiindca eram prea micut si aveam plamanii cat nuca. Asa a inceput aventura, dar intr-un context cat se poate de serios. Am studiat chitara cu un bun prieten de-al tatalui meu, care a decedat, din pacate, si care, pe langa faptul ca m-a invatat instrumentul, mi-a facut si cultura muzicala. De la el am aflat, de exemplu, despre formatia Phoenix si melodia Mugur de fluier. Si cu el am cantat prima data si Galbena gutuie, una dintre piesele cenaclului Flacara. Amintiri minunate, marcate, evident, si de atmosf