Primarul Teheranului, Mahmoud Ahmadinejad, va prelua din august presedintia Iranului, dupa ce a castigat alegerile, in al doilea tur de scrutin, cu aproape 62 la suta din sufragii. Alegerea facuta de iranieni in favoarea unei personalitati ce nu apartine clerului, dar care sustine un stat islamic puternic, etichetat drept ultraconservator, a cazut ca un trasnet pentru Occident. Dupa doua mandate ale reformistului Mohammad Khatami si incercarile acestuia lipsite de succes pentru o liberalizare a vietii politice si limitarea puterilor clerului - caruia ii revine decizia suprema in sistemul politic iranian - populatia l-a preferat pe Ahmadinejad, un sustinator al Revolutiei Islamice. Fostul presedinte Akbar Hashemi Rafsanjani, care anunta o deschidere spre Occident, a obtinut vineri doar 36 la suta din voturi, desi iesise pe primul loc dintre cei sase candidati care au intrat in cursa in primul tur. Iranienii au fost cuceriti de platforma lui Ahmadinejad, cu un program social orientat puternic spre categoriile defavorizate, completat de aplecarea spre "un stat islamic puternic, modern si avansat" si o atitudine dura fata de fortele straine care exercita presiuni asupra Teheranului. Spre marea ingrijorare a Vestului, printre primele anunturi facute de Ministerul de Externe de la Teheran a fost acela ca Iranul va continua de pe o pozitie consolidata discutiile pe marginea dosarului sau nuclear dupa alegerea noului presedinte. Fara sa exprime fatis o nemultumire fata de reorientarea Iranului, marile capitale europene si-au exprimat insa ingrijorarea prin apeluri la continuarea discutiilor pe tema renuntarii de catre Teheran la programul sau nuclear. Norvegia constata insa si ca optiunea electoratului a fost determinata de saracie si ca reforma democratica a trecut in plan secund. Unda de soc a scrutinului a fost puternica la Washington, unde s-a concretizat in declaratia D