Trei ani. Atat timp ii trebuie combinatului chimic din Victoria pentru a scapa de poverile trecutului. Poate ca atunci, pentru angajatii lui, care duc acasa o paine pentru o treime din populatia orasului, norii vor aduce si altceva decat aerul tare de munte. Trei ani. Atat timp ii trebuie combinatului chimic din Victoria pentru a scapa de poverile trecutului. Poate ca atunci, pentru angajatii lui, care duc acasa o paine pentru o treime din populatia orasului, norii vor aduce si altceva decat aerul tare de munte.

Orasul Victoria s-a nascut in jurul unui obiectiv industrial, Combinatul chimic de la Ucea Rosie. Aici a aparut prima colonie muncitoreasca, combinatul avand ca activitate productia destinata armatei, productie care s-a diversificat in timp. Acum, Viromet si Pirochem sunt cei doi agenti economici care au aparut pe urmele acestuia. Dupa ’89, combinatul chimic a intrat in randul celorlalte societati de acelasi tip. A cunoscut declinul pietei, inflatia si legislatia schimbatoare de la o zi la alta i-au dat peste cap intreaga functionare, iar singurele "solutii" oferite de management au fost acumularea de datorii si disponibilizarile. Obiectivul care a dat nastere orasului tragea clopotele pentru cei care si-au organizat viata in jurul gardului sau.

PRIVATIZARE. In iulie 2002, Viromet SA, una dintre cele doua companii care s-au desprins din combinatul de 4.700 de angajati in ianuarie 1990, a fost achizitionata de catre InterAgro SA. Inginerul George Colcea a fost trimis in Victoria sa se ocupe de managementul intreprinderii. "Societatea avea datorii de peste 750 de miliarde, din care cea mai mare parte la furnizorii de gaz metan, si aproape ca intrase in blocaj financiar", descrie Colcea situatia la momentul "descalecarii" sale la Victoria. In urma valurilor de disponibilizari, societatea mai avea aproximativ 1.200 de salariati. Cifra care a ra